înapoi la: Info CENTRUL CULTURAL PITESTI
“Tratate hispanice de doctrină cavalerească”, “Istorie și istorii cu Marin Toma”
Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2025, evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Prelegerea cu tema „Cartea la care a făcut referință premierul României”, în cadrul proiectului cultural „Vaccin împotriva virusului manipulării”, susținut de psihologul, scriitorul, jurnalistul George Smeoreanu, eveniment care va avea loc luni, 29 septembrie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
”Cartea la care a făcut referință premierul României! Vom vorbi despre Robert D. Kaplan - Gândirea tragică. Analiză de text”, spune George Smeoreanu.
Lansarea cărții de poezie cu titlul „Ambianță pe suflet”, în cadrul proiectului cultural „De Profundis în Artă, Cultură, Viață...”, coordonat de scriitoarea și jurnalista Cristina Onofre Rousseau, având-o invitată pe poeta Ramona Owais, eveniment editorial care va avea loc luni, 29 septembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
”La noua ediție a proiectului meu numit vom povesti despre ce presupune o , carte pe care o lansăm în cadrul acestui proiect. Autoarea și-a început parcursul literar în 2020, dintr-o nevoie profundă de a înțelege și a exprima trăirile interioare generate de schimbări majore în viața sa. Experiențele sale se simt în fiecare poezie: melancolie, dorul pentru copilărie, reflecția asupra timpului și observații delicate despre viață se împletesc într-un dialog între suflet și lume, între memoria personală și experiența colectivă. Lumea este și dușman, și maestru, o școală a suferinței și a descoperirii de sine. Oglinda nu minte: chipul rămâne același, însă pașii se schimbă, ca și cum fiecare experiență ar sculpta o versiune nouă a aceluiași om. Din fiecare creație se desprinde o concluzie de ghid sau de învățător, sugerând că poezia sa nu este doar confesivă, ci și didactică, invitând cititorul la reflecție și la o mai bună înțelegere a vieții.
Eduard Tomaziu spunea într-un articol al lui următoarele:
.
Paradoxal, deși nu deține cunoștințe despre felul în care pot fi alcătuite poeziile și poemele, tânăra a dovedit o măiestrie deosebită în
mânuirea condeiului. Așa avea să-și șocheze familia, prietenii, colegii și pe toți cei care o cunosc. Pentru că ei au fost primii cititori ai micilor
opere literare aflate în stare de manuscris.
<În dansul petalelor de flori / Iubirea ta îmi adulmecă inima...> (Dansul iubirii).
Descoperindu-și această calitate pe care nici măcar nu o bănuia, Ramona Owais, la început cu timiditate, a deprins reflexul de a așterne pe hârtie ceea ce simte. Viața clocotind, cu mix-ul ei de stări, uneori contrare: speranță, deznădejde, entuziasm, deprimare, credință, bucurie, spaimă, iubire, deziluzie sau cruntă dezamăgire.
Existență rapidă, înșelătoare-i viața /
Pământul rece mă cheamă-n așteptare /
Regrete dulci mi-aștern pe ochi cortina...> (Plecare timpurie).
La evenimentul editorial vom povesti, vom merge pe traseul pe care a mers Ramona Owais pentru a scrie, o vom face să retrăiască alături de noi momentele unice ale creației“, spune Cristina Onofre Rousseau.
Prelegerea cu tema “Tratate hispanice de doctrină cavalerească”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Istorie și istorii cu Marin Toma”, susținut de redactorul-șef al revistei-document “Restituiri Pitești”, istoricul dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, luni, 29 septembrie, de la ora 20.00.
este o carte apărută anul acesta la Editura Humanitas, în cadrul colecției Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes. Cartea este coordonată și tradusă de Mianda Cioba și include texte ale unor figuri importante ale vremii, precum Alfonso X al Castiliei, Ramon Llull și Don Juan Manuel, oferind o perspectivă asupra ideilor cavalerești din Peninsula Iberică. Textele acestei extraordinare lucrări aduc lumină asupra despre cavaleri, adevăr care este, ca de obicei, undeva la jumătatea dintre realitatea istorică și ficțiunea literară idealizantă. Realizate în cancelarii regale, în tăcerea scriptoriului monastic, în imediata apropiere a bătăliilor politice și teritoriale, de către regi, teologi misionari sau nobili și cavaleri, textele sunt un efort de autoreglementare a comunității cavalerești. Cele patru texte reunite în acest volum ocupă un secol de istorie: 1265-1340”, spune Marin Toma.
Lansarea volumului de poezie cu titlul “Liliac liliachiu” de Constantin-Teodor Craifăleanu, în cadrul proiectului “Personalități Culturale”, coordonat de scriitorul Jean Dumitrașcu, eveniment editorial care va avea loc marți, 30 septembrie, de la ora 13.00 , în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Tocmai a ieșit de sub tipar volumul de versuri al doctorului Constantin-Teodor Craifăleanu. El este însoțit de niște ale autorului, în care acesta mărturisește, modest, că nu știe ce este poezia! Că știe, o dovedește chiar prima poezie, , în care sugerează o prezentare autobiografică, însă nu în sens administrativ, ci artistic și spiritual. Autorul își construiește un curriculum vitae liric, punând în față nu date seci, ci mărturisirea vocației și a sensibilității poetice. Destinul poetului – eul liric se prezintă ca , legat de epoca de după 1989, marcată de frământări sociale și de libertate, dar și de crize de sens. Sacrificiul și martiriul – invocarea lui Socrate și a lui Iisus arată tensiunea dintre creație și suferință, dintre poezie și condiția umană. Textul are aerul unui manifest personal și artistic, o declarație de credință a poetului în rolul său de martor al vremurilor, de căutător al armoniei și de slujitor al Poeziei. Sunt multe de spus, dar o vom face la lansarea la care vă invităm!”, spune Jean Dumitrașcu.
Prelegerea cu tema “Immanuel Kant și Opera Lui. Importanța Filosofiei Kantiene pentru Cunoaștere și Cultură”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, eveniment care va avea loc marți, 30 septembrie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Immanuel Kant (născut la 24 aprilie 1724 la Konigsberg și trecut la Domnul la 12 februarie 1804) a fost un filosof german, unul dintre cei mai mari gânditori din toate timpurile. Kant este socotit unul dintre cei mai influenți filosofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enormă influență asupra dezvoltării filosofiei în timpurile moderne. În special Fichte, Schelling și Hegel și-au dezvoltat sistemele filosofice pornind de la doctrina lui Kant. Cei mai mulți scriitori și artiști din vremea lui au fost influențați de ideile sale în domeniul esteticii, operele lui Goethe, Schiller sau Kleist neputând fi înțelese fără referința la concepțiile filosofice dezvoltate de Kant. Într-una dintre lucrările majore ale lui Kant, ( 1781), el a explicat relația dintre rațiune și experiența umană și a mers dincolo de eșecurile filosofiei și metafizicii tradiționaliste. Kant a pus capăt unei epoci a teoriilor inutile și speculative ale experienței umane, rezistând în același timp scepticismului gânditorilor precum David Hume.
este a doua dintre cele trei critici ale lui Immanuel Kant, publicată în 1788. Aceasta continuă prima critică a lui Kant și este una dintre lucrările sale majore de filosofie morală. Kant a demonstrat că un comportament cu adevărat moral necesită mai mult decât simpla manifestare exterioară a unui comportament bun; necesită și motivații interioare corecte. Libertatea nu este un arbitru fără legi, ci autodeterminarea conștientă a legilor rațiunii și a imperativului categoric care permite fiecărui cetățean să participe la o societate bazată pe (Îndrăznește să știi!).
este publicată în 1790. Lucrarea este împărțită în două secțiuni, una despre judecata estetică și cealaltă despre judecata teleologică și analizează experiența umană a frumosului și a sublimului. Kant explorează judecățile teleologice sau judecarea lucrurilor în funcție de scopurile lor și consideră că omul este scopul final și toate formele de natură și frumusețe există în scopul conectării lor cu omenirea. Nu sunt singurele opere scrise de marele filosof. Filosofia lui Immanuel Kant este crucială pentru știință și cultură prin stabilirea fundamentelor epistemologice ale cunoașterii științifice, introducând concepte precum categoriile și distincția dintre fenomene și noumene, care au influențat transformarea metodelor științifice și a gândirii filosofice. În cultură, Kant a subliniat autonomia subiectului, raționalitatea și demnitatea umană, punând bazele eticii deontologice și ale liberalismului, care continuă să fie esențiale în gândirea politică și morală contemporană.
Site-uri conexe: Badiu - EuroPress | Facebook | Blog
Acest site foloseste "cookies" pentru a usura navigarea in site si numararea vizitatorilor intr-o perioada de timp. Prin continuarea utilizarii acestui site va dati acordul folosiri acestora. Multumim pentru intelegere. Apasati aici pentru mai multe informatii. X