Carlos Ghosn - evadarea care bate Hollywood-ul
Personaj de film, profil de
extraterestru
Spectacolul
dramatic pe care îl parcurge Carlos Ghosn nu ne poate lăsa reci, nu-l putem
privi cu nepăsare totală. Arestarea de la sfârșitul anului 2018 pe aeroportul
din Tokio, încarcerarea, apoi transferul într-un arest la domiciliu, urmată de
o evadare care bate Hollywood-ul, sunt clișee reale, nu fac parte din vreun
film de acțiune... Vorbim despre o super personalitate, Carlos Ghosn, fost boss
al celei mai mari companii de producători auto din lume, Alianța
Renault-Nissan-Mitsubishi! Nu este un personaj inventat de vreun scenarist.
Fostul președinte-director general Renault este un om cu trei cetățenii
(libanez, brazilian și francez). Poziția lui socială, puterea lui financiară și
decizională păreau a descrie mai degrabă un extraterestru. Rezultatele manageriale
îl recomandau ca pe un geniu, fără precedent - salvase Nissan-ul dintr-un
colaps istoric!
Nu ar fi fost imposibilă o
relocare parțială de la Mioveni
Carlos
Ghosn a preluat șefia totală Renault de la Louis Schweitzer, cel care câștigase
„pariul cu Dacia”, achiziția românească dovedindu-se un succes de proporții!
Pariul lui Ghosn a fost făcut cu automobilul electric. Nu-l interesa foarte
tare Dacia din România, unde i se părea că se ajunsese la costuri salariale
prea mari. Nu degeaba era supranumit „cost killer”. Consiliera lui personală,
mâna dreaptă-oficial, doamna Mouna Sepheri, membră a comitetului director, este
cea care s-a ocupat personal de achiziția Dacia și care, cu siguranță, cunoaște
perfect Uzina de la Mioveni, dar și încrengăturile specifice din administrația
și politica românească... nu tocmai favorabile. Ghosn este cel care a decis
implementarea unei uzine DACIA în Maroc, la Tanger. Uzina de la Mioveni a avut
o șansă, după părerea mea, prin Nicolas Maure, directorul general, care a înțeles
că trebuie păstrată locația românească, găsind și soluțiile competitivității,
altfel exista riscul unei relocări parțiale, odată cu venirea lui Ghosn.
Nici Renault nu-l mai vede
bine...
Revenim
la tristul destin al lui Carlos Ghosn. Arestat de japonezi pentru o presupusă
fraudă fiscală și alte nereguli financiare majore, s-a trezit cu acuze și din
partea francezilor de la Renault, care au început să descopere derapaje
financiare majore în cadrul Renault. Până în prezent, Renault nu a formulat
vreo plângere în justiție, dar există surse din interior, potrivit cărora
problemele moștenite de la Ghosn ar putea răbufni... Nu întâmplător, cel care
i-a succedat, Vincent Bellore, nu a rezistat decât câteva luni pe post, fiind
destituit tocmai pentru motivul de a-i fi fost prea aproape lui Ghosn...
Momentan,
postul de director general Renault este girat, pe o perioadă interimară, de
către doamna Clotilde Delbos, directoarea financiară a grupului francez. Și
dacă la cârma Renault este chiar directorul financiar, nu ne mai miră de ce
ordinul de zi în toate Uzinele Renault este: „cheltuieli zero”... Desigur,
exagerez încercând să redau starea de austeritate financiară Renault post
administrație Carlos Ghosn.
Cert
este că nici Uzina de la Mioveni, care a înregistrat anul trecut un nou record
de vânzări, nu este scutită de ordinul de zi din Renault... Zâmbetul
șarmantului director general Christophe Dridi abia mai poate ascunde scrâșnetul
presiunii dictate asupra cheltuielilor la Dacia. Nici măcar întâlnirea de sfârșit
de an cu ziariștii români nu a fost scutită de canonul „cheltuieli zero”... caz
fără precedent!
Evadarea a fost lăsată să
curgă... ?!
Intensitatea
dramei Carlos Ghosn atinge cote inimaginabile, paroxismul fiind marcat de
evadarea lui din arestul la domiciliu, din Tokyo, cu un avion privat,
clandestin, în Liban, țara lui natală, singura de altfel, dintre cele trei cu
cetățenie, care nu are un acord de extrădare cu Japonia! Pașapoartele lui Ghosn
erau reținute de către justiția nipponă, dar, în mod dubios, Carlos Ghosn ar fi
intrat în posesia unui alt pașaport francez.
S-ar
putea spune că sistemul de justiție japonez are fisuri serioase, având în
vedere ușurința cu care a evadat Carlos Ghosn, dar eu îndrăznesc să cred că nu
trebuie să subestimăm mințile niponilor și dau ca sigur scenariul potrivit
căruia această evadare a fost lăsată să curgă... pentru a se elimina orice
dubiu cu privire la pretinsa nevinovăție invocată de către inculpat. Ghosn îi
acuză pe procurorii japonezi de torționarism, de nerespectare a drepturilor
omului, acesta fiind motivul evadării. E un joc de imagine, cred, în favoarea
japonezilor, prin care se probează de fapt vinovăția fugarului...Procurorii
japonezi îl vor recupera pe Carlos Ghosn și îl vor pune sub acuzare cu
vinovății suplimentare, constituindu-se probele obținerii unei sentințe de
condamnare în instanță.
Ghosn cere indemnizația de
pensie
Până una alta, fostul PDG a anunțat că va
acționa în instanță Renault pentru obținerea indemnizației de retragere la
pensie, nerecunoscând actul de demisie consemnat de Consiliul de Administrație
Renault. El solicită un venit anual de cca 700 mii de euro... E cu gândul tot
la bani... am putea zice, malițios. Războiul rece devine din ce în ce mai cald,
spre fierbinte. Ghosn nu are probleme doar cu justiția japoneză... el intră
deja în conflict direct cu Renault! În Franța nu cred că va reveni, mai ales că
francezii nu-l prea simpatizează de fel... Nu intru în detalii, de ce...
Lăcomia distruge omenia...
Statutul
de fugar a lui Ghosn este dezolant. Povestea aceasta tristă are o morală
evidentă. Lăcomia umană, această poftă nestăvilită de bani și putere este o
boală de care nu sunt feriți nici cei mai titrați oameni. Nu ține nici de
cultură, nici de educație, nici de poziție socială sau financiar-economică,
nici de naționalitate sau de cetățenie... Lăcomia lovește fără milă unde nu te
aștepți! Consecințele sunt extrem de dramatice, pentru că există întotdeauna și
victime colaterale.
O
altă morală i-ar putea trezi pe cei care se cred atotputernici și nemuritori
când ajung să se cocoțeze în vreun vârf de piramidă. Nu există niciodată
garanția nemuririi, nici măcar în timpul vieții, eufemistic vorbind...
P.S.Carlos Ghosn deține cea mai
înaltă ditincție a statului român, acordată de Președinția României: Ordinul
național STEAUA ROMÂNIEI. Aceeași distincție i-a fost acordată în vara anului
trecut și succesorului său, domnul Vincent Bellore, care la scurtă vreme a fost
demis din funcția de director general Renault. Nu comentez graba Cotroceniului
cu care oferă ordinele de recunoștință... dar mă întreb de pe acum, oare cum se
va proceda în eventualitatea unei condamnări definitive a lui Carlos Ghosn?! Nu
de alta, dar precedentul caz Adrian Năstase a deschis „tradiția” retragerii
ordinelor naționale pentru persoanele care au suferit o condamnare penală.
Notă:
Închei
cu o remarcă pozitivă la adresa producătorului francez, care a avut inspirația
să investească la Mioveni, în avantajul ambelor părți. Fostul PDG Louis
Schweitzer a meritat pe deplin toate onorurile Președinției României și ar
trebui, cred, mai mult decât atât, atribuirea numelui său unei străzi din
București și unei străzi din Mioveni. Piața din fața Casei de Cultură din
Mioveni, unde tronează pe bună dreptate bustul lui Constantin Stroe, ar putea
primi numele de Louis Scweitzer. De asemenea, numele lui Constantin Stroe
trebuie înscris pentru posteritate fie pentru o stradă, fie pentru o
instituție, atât în Mioveni, cât și în Pitești. Ei doi sunt artizanii reali ai
creării premiselor succesului DACIA.
Nicolae Badiu