Facebook

Dezbaterea cu tema „Între tradiție și egregor”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul „Viața merge înainte”, coordonat de poeta ing. Simona Vasilescu, avându-l invitat pe prof. univ dr. Ion Iorga Șiman, fizician, scriitor, eveniment care va avea loc marți, 14 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Așteptăm cu mare interes acest subiect pe care îl tratează un profesor universitar recunoscut pentru cărțile sale inspirate, utile și deschizătoare de portaluri pentru cei care s-au născut ca să-și dezvolte spiritul și sufletul deopotrivă. Tradiția este transmiterea obiceiurilor, comportamentelor, amintirilor, simbolurilor, a credințelor, legendelor, pentru oamenii unei comunități, iar ceea ce se transmite devine parte a culturii. Egregorul este recunoscut și ca entitate psihică emanată ca o colectivitate. Interesul temei este legat de faptul că ni se va vorbi despre câmpul morfic, despre o          dezvoltare complexă a fiecărei entități care compune egregorul respectiv. Veți auzi numele unor profesori care au format egregorul Universității din Pitești, valori pe care le omagiem și cu această ocazie. Vom înțelege cât de importantă este transmiterea emoțiilor, a atitudinii, dragostei și iubirii pentru dezvoltarea unei localități în profunzime, a inconștientului colectiv. Respectul și seriozitatea au format viitoarele cadre didactice care au contribuit la formarea noilor generații într-un nou egregor. Domnul profesor Iorga a propus și de această dată un subiect care poate fi înțeles mai ușor în cadrul acestei dezbateri, care are ca interes propulsarea omului spre cunoaștere și destindere în maniere alese, civilizate, într-un cadru social în continuă perfecționare”, spune Simona Vasilescu.

Prelegerea cu tema “Despre spiritualitate în vremuri moderne”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul “Lumea interioară între mit și știință”, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu, marți, 14 iunie, de la ora 18.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Conceptul de spiritualitate are un trend ascendent în zilele noastre, dar, odată ce cultura popoarelor tinde să se întrepătrundă, oamenii încep să selecteze doar ceea ce le face plăcere din anumite școli filosofice sau religioase. Unora le place să participe la ritualuri, altora să asiste la învățături sau predici, alții vor să viziteze locuri sacre sau doar să mediteze, când de fapt spiritualitatea constă în transformarea realității interioare cu scopul de a opri suferințele și de a obține nemurirea. Există legi sau porunci în toate religiile lumii, dar este dificilă redescoperirea metodologiei de aplicare și și mai dificilă este practicarea acesteia. Dacă putem să adaptăm cele trei aspecte principale ale căii spirituale în vremuri moderne, vom afla în cadrul dezbaterii publice cu această temă”, spune Alexandra Grigorescu.

Prelegerea cu tema “Tăcerea și zgomotul istoriei”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document Restituiri Pitești, dr. în istorie Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, marți, 14 iunie, de la ora 20.00.

„Tăcerea este în noi și în afara noastră. Este o cale și un stil de viață. E deopotrivă nevoie și artă. În jungla zgomotului realității cotidiene a civilizației occidentale tăcerea devine . Supraviețuirea noastră în societate depinde și de cum știm să folosim tăcerea în nostru. Tot noi suntem cei care fugim în căutarea liniștii și a tăcerii și căutăm în meditație și nu numai   pentru a face mintea să tacă. Ba chiar apelăm la dispozitive cu muzică relaxantă pentru a reuși să adormim (nici măcar somnul uneori nu mai e un refugiu din calea zgomotului). Bibliotecile și bisericile sunt spațiile urbane care încă mai păstrează tăcerea. Aici ea încă ne mai poate privi; aici, cu puțin noroc, îi mai putem cere o întâlnire la cafea. Calea tăcerii asumate se mai păstrează în mănăstiri, acolo unde tăcerea este în (auto)izolare. Putem găsi urme ale tăcerii în toate formele noastre de manifestare de-a lungul istoriei: în artă și arhitectură, în literatură, în cultura populară… Istoria scrie despre oameni și despre faptele lor. Tot mai des se preocupă și de viețile de zi cu zi ale oamenilor obișnuiți. Despre ce au spus, scris, făcut. Considerăm oportun ca istoria să se ocupe și de tăcerea lor. Tăcerea ne însoțește pas cu pas, așteptând din partea noastră un cuvânt”, spune Marin Toma.

Prelegerea cu tema “Calea Victoriei”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Literatura română necanonică”, susținut de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, miercuri, 15 iunie, de la ora 14.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții.

“Romanul face parte din ciclul de romane scrise de Cezar Petrescu pe tema . Este un roman despre Bucureştiul interbelic şi despre visuri dramatic spulberate. Ion Ozun, un tânăr cu veleităţi literare, şi familia Lipan sosesc în capitală ca într-o <ţară a tuturor posibilităţilor>. Pentru  toţi, Bucureştiul însemna . Prin personajele acestui roman, pătrundem în lumea oamenilor de afaceri, în cea politică şi mondenă, în lumea scriitorilor, a presei etc. nu este doar artera de circulație principală a capitalei, ci şi un simbol al dezamăgirilor, al ratării, al prăbuşirilor unor destine. O lume care se poate suprapune perfect peste cea de azi”, spune Iudita Dodu Ieremia.

Dialogul cu tema “Fluierul, doinitorul păstorilor”, în cadrul proiectului sub genericul “Medalion artistic cu Mariana – Claudia Filipescu”, avându-l ca invitat pe Constantin Mihaiu din Câmpulung, eveniment care se va desfășura miercuri, 15 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Profesia de bază a domnului Constantin Mihaiu este de operator chimist, dar stabilindu-se prin căsătorie în zona Poienari de Muscel a preluat de la socrul său, vestitul Ion Arsene, meşteşugul confecționării de instrumente muzicale de suflat, mai precis, fluiere. A fabricat multe tipuri de fluiere în atelierul lui Ion Arsene pe o perioadă de mai bine de 20 de ani. Pasiunea şi râvna sa au dat roade. A revoluţionat aspectul exterior al instrumentelor, sculptând şi desenând pe ele motive florale tradiţionale specifice zonei Argeşului. A participat la târguri naţionale şi internaţionale, tabere, expoziţii, obţinând merituoase premii şi diplome. A fost promotorul primei clase externalizate din cadrul Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti, unde în atelierul personal a format timp de 7 ani câteva generaţii de copii, pe care i-a invăţat arta de a confecţiona manual fermecătoarele fluiere. Vrednicul nostru meşter posedă statornicia omului muncitor de la munte, are satisfacţia lucrului împlinit şi bine făcut”, precizează Mariana – Claudia Filipescu.

Vernisajul expoziției de desen “Armoniile copilăriei”, realizată de copiii care urmează cursul de pictură pentru copii și părinți, coordonat la Centrul Cultural Pitești de profesoara și artistul plastic Ruxandra Maria Ciobanu, eveniment care va avea loc miercuri, 15 iunie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Dezbaterea cu tema , în cadrul proiectului sub genericul “La vama vremii”, coordonat de publicistul Nicolae Badiu, eveniment care va avea loc joi, 16 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“La noua ediție a proiectului am invitat directorii a două colegii importante – din Pitești și din Mioveni, respectiv prof. Florica Dumitru și prof. Ion Dumitru Voiculescu. O șuetă fără perdea, în fața unei săli pline de liceeni! Joi, 16 iunie, în ziua examenului de evaluare națională pentru admiterea în licee!” spune Nicolae Badiu.

Dezbaterea cu tema “Educația, între trecut și viitor”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Adolescenți și mentori”, coordonat de scriitoarea, criticul literar, profesoara de limba și literatura română Magda Grigore, avându-i invitați pe Loredana Bloju, conf. univ. dr. la Faculatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie și director al Centrului pentru Relații Internaționale din cadrul Universității Pitești, Liana Păuna, educatoare la Grădinița „Micul Prinț”, din Pitești, masterand, Maria Ologu, studentă în anul II, specializarea Pedagogia Învățământului primar și preșcolar,  eveniment care va avea loc joi, 16 iunie, de la ora 17.30, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Dinspre trecutul recent al educației, supus și el ca întreaga societate multiplelor și complexelor transformări ale României de după Revoluția din decembrie 1989, iată-ne privind către un viitor incert al acesteia. A spune că educația este societății ar fi deja un truism. Ceea ce vedem și trăim în prezent ne dovedește că, dintre toate variantele posibile în tranziția către capitalismul democratic și către integrarea sa în Uniunea Europeană, România nu a mizat pe viziunea integratoare a dezvoltării prin educație. Un pariu greșit, spun unii! Ion Heliade Rădulescu era un vizionar când scria: ”, spune Magda Grigore.

Festivitatea de decernare a Premiilor Revistei „Argeș”, eveniment coordonat de redactorul-șef al publicației, scriitorul dr. Leonid Dragomir, care se va desfășura vineri, 17 iunie, de la ora 13.00, la Filarmonica Pitești.

“Vineri, 17 iunie 2022, de la ora 13.00, Centrul Cultural Pitești organizează, la Filarmonica Pitești, un eveniment deosebit având în centru revista de cultură , pe care o editează și care este susținută de Consiliul Local Pitești și de Primăria Municipiului Pitești. Mai întâi, vor fi lansate ultimele două numere ale revistei, pe lunile mai și iunie. Apoi, va avea loc decernarea Premiilor revistei pe anul 2021. Astfel, Premiul va fi acordat lui N. Georgescu, cel mai important eminescolog al zilelor noastre, născut la Coșești, Argeș; Premiul – lui Cosmin Victor Lotreanu, consul general al României la Trieste, Italia, colaborator al revistei; Premiul – lui C. Voinescu; Premiul pentru – Crenguța Mălăiaș. În fine, dar nu în ultimul rând, va fi lansat volumul al II-lea din proiectul , și anume , de Mihai Barbu, reportaje care au apărut, inițial, în paginile revistei în ultimul deceniu”, informează scriitorul Jean Dumitrașcu, membru al redacției revistei „Argeș”.